Cercetătorii de la Queen’s University din Belfast împreună cu o echipă internațională au ajuns la descoperirea potrivit căreia undele magnetice care străpung Soarele sunt un factor cheie în încălzirea atmosferei acestuia și propagarea vânturilor solare. Acest lucru a ieșit la iveală, fiind un mister de circa 70 de ani.
În 1942, inginerul și fizicianul suedez Hannes Alfvén a presupus existența a unui tip nou de unde formate în urma magnetismului care acționează asupra plasmei. Undele lui Alfvén mai apoi au fost asociate cu o varietate largă de surse, precum: reactoare nucleare, norii gazoși ce învăluie cometele, scanerele RMN, diverse experimente de laborator, și nu în ultimul rând – Soarele. De mai mulți ani cercetătorii au încercat să demonstreze precum că undele magnetice ar juca un rol important în menținerea temperaturilor extrem de ridicate de pe Soare, însă au reușit să o facă abia acum.
Studiul a utilizat datele observațiilor efectuate de către telescopul Dunn Solar din New Mexico (SUA) împreună cu date de la observatorul Solar Dynamics al celor de la NASA, pentru a analiza cele mai puternice unde magnetice ce apar în petele solare.
Doctorul Samuel Grant a explicat procesul în felul următor: despărțind lumina solară în culorile ei componente, cercetătorii au reușit să urmărească comportamentul anumitor elemente din tabelul periodic în atmosfera solară, precum ar fi calciu și fier. Odată ce acestea au fost separate, au fost detectate niște sclipiri intense în secvențele de imagini. Ele s-au adeverit a fi undele lui Alfvén în proces de convertire a energiei proprii în unde de șoc, asemeni unui avion supersonic în moment ce trece bariera vitezei sunetului. Undele de șoc mai apoi se disipează în plasma din împrejurime, producând degajări extreme de căldură. Astfel cercetătorii pentru prima dată au putut demonstra că undele lui Alfvén sunt capabile să ridice temperatura plasmei cu mult peste limita lor calmă.
via: [Phys.org]
Social Media